1523–1529

Zwingli, controversa despre Cină și Colocviul de la Marburg (1529)

Reformatorii germani și elvețieni au respins împreună transubstanțierea și jertfa Liturghiei, dar au divergat în învățătura lor pozitivă. Zwingli, adoptând până în 1523 propunerea lui Cornelius Hoen de a citi „est” în „hoc est corpus meum” ca „significat”, a învățat că un sacrament este un angajament de loialitate față de comunitate, iar Cina este o amintire recunoscătoare a morții lui Hristos; trupul lui Hristos este la dreapta Tatălui și nu poate fi în două locuri. Luther a susținut sensul literal al cuvintelor de instituire și a învățat că „dreapta lui Dumnezeu” este pretutindeni și trupul lui Hristos este omniprezent. În 1529, landgraful Filip de Hessa i-a adus pe Luther, Zwingli, Oecolampadius, Bucer și Melanchthon împreună la Marburg: s-a ajuns la un acord asupra a paisprezece articole și asupra a cinci puncte din al cincisprezecelea, dar nu și asupra prezenței trupului și sângelui lui Hristos în pâine și vin. Protestantismul a rămas divizat în ramuri luterane și reformate.