1525

Anabaptiștii și botezul credincioșilor: disputa privind botezul pruncilor

Mișcarea anabaptistă a apărut la Zurich printre cei care îl considerau pe Zwingli prea moderat: creștinismul este o chestiune de decizie personală, prin urmare pruncii nu trebuie botezați. La 21 ianuarie 1525, George Blaurock i-a cerut lui Conrad Grebel să-l boteze și apoi a început să-i boteze pe alții; adversarii i-au numit „anabaptiști”, deși ei înșiși își considerau botezul ca fiind singurul valid. În tratatul său „Botezul, rebotezul și botezul pruncilor”, Zwingli a apărat botezul pruncilor ca semn al legământului, analog cu circumcizia, dar a respins învățătura despre regenerarea prin botez; consiliul din Zurich a luat măsuri împotriva radicalilor. Legile antice care impuneau pedeapsa cu moartea pentru rebotezare, emise împotriva donatiștilor, au fost aplicate împotriva lor și sute de oameni au fost uciși. Menno Simons a învățat că regenerarea prin Cuvânt precede botezul, în loc să fie produsă de acesta.