1919–1968

Karl Barth: teologia de sus și Cuvântul lui Dumnezeu în trei forme

Dezamăgit de profesorii săi liberali, care au susținut politica de război a Germaniei în 1914, Barth, în „Epistola către Romani” (1919), a cerut înlocuirea teologiei „de la pământ la cer” cu o teologie de sus și a subliniat „distincția calitativă infinită” dintre Dumnezeu și umanitate. În „Dogmatica bisericească”, teologia lui Barth este o teologie a Cuvântului: Cuvântul lui Dumnezeu nu este un obiect static, ci un eveniment, „vorbirea lui Dumnezeu către noi prin Isus Hristos”. Acesta există în trei forme inseparabile – revelat (Isus Hristos), scris (Biblia ca martor al revelației) și proclamat (predica bisericii); ultimele două devin Cuvânt atunci când Dumnezeu le folosește pentru a-L revela pe Isus Hristos. În locul „analogiei ființei”, Barth pornește de la „analogia credinței”, pe care Dumnezeu Însuși o stabilește în Isus Hristos.