1177–1202

Joachim din Fiore: cele trei epoci ale istoriei și așteptarea Vârstei Duhului

Joachim din Fiore, un cistercian din Calabria, a fost primul care a împărțit istoria în trei epoci, în funcție de numărul Persoanelor Sfintei Treimi. Vârsta Tatălui se întinde de la Adam până la Hristos, perioada Vechiului Testament și a vieții sub Lege; Vârsta Fiului este perioada Noului Testament, a clerului și a harului, care va dura patruzeci și două de generații a câte treizeci de ani și, în 1260, va face loc Vârstei Duhului. Vârsta Duhului este un timp al monahismului contemplativ și al libertății înțelegerii spirituale: un nou ordin va converti întreaga lume, actuala biserică coruptă va fi înlocuită de o nouă biserică spirituală, iar sacramentele Noului Testament vor fi înlocuite cu altele noi. Joachim nu a fost condamnat în timpul vieții sale; conform lui González, la început semnificația schemei pentru viața Bisericii nu a fost realizată, dar franciscanii „spirituali” s-au văzut pe ei înșiși ca reprezentanți ai vârstei Duhului.