1640–1713

Jansenism: Augustinus al lui Jansen, Arnauld, Pascal și condamnările de la In eminenti la Unigenitus.

Cornelius Jansen (1585–1638), episcop de Ypres, preocupat de declinul moral și de îndepărtarea bisericii de învățătura lui Augustin despre har, a lăsat lucrarea Augustinus, publicată postum la Louvain (1640) – potrivit lui González, o apărare a celei mai radicale interpretări a lui Augustin, îndreptată împotriva molinismului. După cădere, voința este înrobită și capabilă doar de rău; ceea ce este necesar este „harul vindecător”, irezistibil și infailibil, dar acționând atât de blând încât voința nu știe că este condusă; predestinarea este absolută și dublă. Antoine Arnauld a transpus aceste principii în pietate și disciplină bisericească, iar mișcarea a căpătat caracterul unei rezistențe față de autoritatea bisericească. Au urmat condamnări – de la bula In eminenti (1643) și cele cinci propoziții (1653) până la bula Unigenitus (1713); Pascal l-a apărat pe Arnauld în Scrisorile provinciale.