1835–1906

Critica istorică și „căutarea istoricului Isus”: de la Strauss la Schweitzer

În 1835 a apărut „Viața lui Isus” a lui David Friedrich Strauss, prezentând minunile evanghelice drept „mituri”. Ferdinand Christian Baur de la Școala din Tübingen a aplicat dialectica hegeliană creștinismului timpuriu și a datat o serie de cărți ale Noului Testament în secolul al II-lea. „Esența creștinismului” a lui Ludwig Feuerbach (1841) a influențat pe Marx și mai târziu pe Freud.

„Viața lui Isus” a lui Ernest Renan a rămas un bestseller timp de mulți ani. În 1892, Johannes Weiss, iar în 1896, Martin Kähler, au contestat anterioarele „vieți ale lui Isus”. În 1906, Albert Schweitzer a tras concluziile în „Căutarea istoricului Isus”: în opinia sa, portretele lui Isus realizate de autorii din secolul al XIX-lea erau proiecții ale propriilor lor valori.