1559–1598

Războaiele religioase din Franța: de la masacrul de la Vassy la Edictul din Nantes

Protestanții francezi (hughenoții) au fost organizați în biserici reformate începând cu anii 1550 și au ținut un sinod național în 1559. Ei au fost atrași în rivalitatea caselor nobiliare de Guise și Bourbon. În 1562, oamenii lui Guise i-au masacrat pe hughenoți la Vassy, ceea ce a declanșat o serie de războaie religioase.

Punctul culminant a fost masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu, la 24 august 1572. Zeci de mii de protestanți, inclusiv amiralul Coligny, au fost uciși la Paris și în întreaga Franță. Evenimentul a provocat bucurie la Roma. În rândul hughenoților, acesta a dat naștere unei teorii a rezistenței legitime împotriva tiraniei („monarhomahii”).

După „Războiul celor trei Henrici”, fostul hughenot Henric al IV-lea de Navara a trecut la catolicism pentru a-și asigura tronul („Parisul merită o liturghie”). În 1598, el a emis Edictul din Nantes. Pentru prima dată, acesta a acordat hughenoților o libertate limitată de cult și orașe fortificate. Acest compromis a fost revocat abia în 1685 de către Ludovic al XIV-lea.