325

Primul Sinod Ecumenic de la Niceea

Constantin a convocat un sinod la Niceea. După diverse numărători, au participat între 220 și aproximativ 300 de episcopi, majoritatea din Răsărit. Trezoreria a acoperit costurile.

Eusebiu de Nicomidia a expus vederile lui Arie. Sinodul le-a respins, iar pergamentul care le conținea a fost rupt. Crezul s-a bazat pe formula baptismală prezentată de Eusebiu de Cezareea. La insistența lui Constantin, termenul nebiblic „homoousios” („de o ființă”) a fost adăugat în acesta – probabil sub influența apuseană a lui Osius din Cordoba.

Crezul adoptat Îl mărturisea pe Fiul ca fiind „născut, nu făcut, de o ființă cu Tatăl”. Acesta se încheia cu anateme împotriva unor formule precum „a fost când El nu era”. Arie și doi episcopi au refuzat să semneze și au fost exilați, iar cărțile lui Arie au fost arse.

Sinodul a adoptat, de asemenea, douăzeci de canoane care stabileau primatul Alexandriei, Romei și Antiohiei. A fixat data Paștelui conform obiceiului romano-alexandrin și a abordat problema celor căzuți și a meletienilor. Însă ambiguitatea termenului „homoousios” a prelungit controversa ariană pentru mai mult de o jumătate de secol.