cca. 140–160 d.Hr.

Canonul lui Marcion: „Evanghelia” și „Apostolul” împotriva Vechiului Testament

Considerându-l pe Pavel singurul apostol care a înțeles cu adevărat Evanghelia, Marcion a respins Vechiul Testament ca fiind Scriptura Creatorului și a redus Scriptura creștină la Evanghelia după Luca, curățată de „interpolări iudaizante”, și la zece epistole ale lui Pavel. Din Evanghelie a eliminat, printre altele, relatarea Nașterii. Potrivit lui González, primul canon al Noului Testament a fost, se pare, cel al lui Marcion: biserica a preluat de la el nu conceptul de literatură canonică, ci imboldul de a determina ce cărți trebuie considerate Scriptură. Răspunsul a fost extinderea autorității apostolice asupra întregii comunități apostolice și asupra canonului Noului Testament.