1447–1503

Papalitatea Renașterii și predica lui Savonarola la Florența

O succesiune de papi, de la Nicolae al V-lea până la Iuliu al II-lea, i-au patronat cu generozitate pe umaniști și artiști. Aceștia au fost Nicolae al V-lea, Calixt al III-lea Borgia, Pius al II-lea, Pavel al II-lea, Sixt al IV-lea, Inocențiu al VIII-lea, Alexandru al VI-lea și Iuliu al II-lea. Ei au construit Bazilica Sfântul Petru și Capela Sixtină și au pus bazele Bibliotecii Vaticane.

În același timp, aceștia au dus nepotismul și simonia la extrem. Inocențiu al VIII-lea și-a recunoscut copiii nelegitimi. Alexandru al VI-lea Borgia (1492–1503) a cumpărat papalitatea prin mită. El și-a promovat în mod deschis fiul, pe Cesare, și fiica, pe Lucrezia, devenind un simbol al declinului moral al papalității.

În 1490, Lorenzo de' Medici l-a invitat pe dominicanul Girolamo Savonarola la Florența. Pe acest fundal, Savonarola a devenit celebru pentru predicile sale apocaliptice împotriva luxului și corupției din biserică. După alungarea familiei Medici și la sfatul lui Savonarola, Florența a devenit republică. Acolo au avut loc „focuri ale vanităților” – singurul caz de dinaintea Reformei în care tiparul a fost folosit pentru a răspândi idei de reformă religioasă.

Loialitatea sa față de alianța cu Franța împotriva ligii lui Alexandru al VI-lea și profețiile sale neîmplinite l-au distrus. A fost excomunicat în 1497, apoi spânzurat și ars pe rug ca eretic în mai 1498.