63 î.Hr. – 14 d.Hr.

Pompei ocupă Ierusalimul; instaurarea stăpânirii romane și domnia lui Augustus

În anul 63 î.Hr., generalul roman Pompei a profitat de conflictul dintre frații Hircan al II-lea și Aristobul al II-lea. El a asediat și a ocupat Ierusalimul. Aproximativ 12.000 de iudei au murit în timpul asaltului.

Pompei a intrat în Sfânta Sfintelor, la care avea acces doar marele preot. Totuși, el nu a atins comorile Templului, iar a doua zi a ordonat purificarea Templului și reluarea jertfelor. Din acel moment, Palestina a fost supusă Romei. În această stare se afla ea ulterior la nașterea lui Isus. Mai târziu, în 40 î.Hr., romanii l-au făcut pe Irod cel Mare rege al Iudeii.

În 31 î.Hr., Octavian, fiul adoptiv al lui Iuliu Cezar, i-a învins pe Marcus Antonius și Cleopatra la Actium. El a devenit apoi conducător unic și a luat titlul de Augustus. În 27 î.Hr., a introdus o nouă constituție și a instituit cultul „Romei și al lui Augustus”, divinizându-și tatăl și pe sine însuși.

Roma a promovat în general o politică de toleranță religioasă față de iudaism. Însă niciun guvernator roman nu a devenit popular în rândul iudeilor. Legea, la rândul ei, a devenit un simbol și o fortăreață a spiritului național.