1202–1261

Cea de-a Patra Cruciadă și jefuirea Constantinopolului

Cruciații aveau datorii față de venețieni. Mai întâi, au jefuit orașul creștin Zara, împotriva interdicției Papei Inocențiu al III-lea. Apoi, atrași într-o dispută dinastică bizantină, au cucerit și au jefuit Constantinopolul în 1204. Aceștia nu au ajuns niciodată în Țara Sfântă. În locul Bizanțului a fost stabilit un Imperiu Latin, care a durat până în 1261, cu Balduin de Flandra ca împărat.

Răsăritul și Apusul au fost reunite formal pentru o perioadă sub un patriarh catolic. Inocențiu al III-lea a fost inițial revoltat, dar a ajuns să vadă acest lucru ca fiind voia lui Dumnezeu. Majoritatea poporului și a clerului grec, însă, au considerat acest eveniment drept cel mai josnic punct în relațiile dintre Răsărit și Apus.

Ura față de latini, născută din acest jaf, a anulat orice încercare ulterioară de reunire. De asemenea, a grăbit căderea slăbitului Bizanț în 1453.