1305–1377

Papalitatea de la Avignon: „captivitatea babiloniană” a Bisericii

Clement al V-lea, ales în 1305, nu a vizitat niciodată Roma. În 1309 s-a stabilit la Avignon și a numit aproape exclusiv cardinali francezi. Contemporanii, inclusiv fraticelli, au numit acest lucru „captivitatea babiloniană a bisericii”. Aceasta a durat aproape 70 de ani.

Ioan al XXII-lea a creat un sistem de taxe bisericești pentru a finanța o curte fastuoasă, ceea ce a atras acuzații de simonie. Sub Clement al V-lea, ordinul templierilor a fost distrus pe baza unor acuzații fabricate, iar marele maestru al acestuia, Jacques de Molay, a fost ars pe rug (1307–1314). Bogăția ordinului a împiedicat centralizarea puterii de către Filip al IV-lea.

Papalitatea a servit politica franceză în timpul Războiului de o Sută de Ani, îndepărtând Anglia și imperiul. Asceta Caterina de Siena trecuse printr-o „logodnă” mistică cu Hristos. Ea a dus o campanie energică de scrisori pentru întoarcerea papei la Roma. La 17 ianuarie 1377, Grigorie al XI-lea a intrat în sfârșit în Roma, punând capăt perioadei de la Avignon.