Secolele II–III

Sfântul Duh în teologia preniceniană: Iustin, Origen și darul Duhului la botez

Teologii prenicenieni nu aveau încă o doctrină clară despre locul Duhului în Sfânta Treime. Interpretând Luca 1:35, Iustin a scris că Sfântul Duh este Cuvântul care se întrupează în pântecele Fecioarei; această interpretare s-a răspândit în Apus și a pătruns chiar în Tomul lui Leon (449). Origen, conform lui Berkhof, l-a numit pe Duh prima creatură a Tatălui prin Fiul, activ nu în întreaga creație, ci doar în sfinți, deși bun prin natură și vrednic de închinare ca Divinitate. În același timp, legătura dintre Duh și botez a fost stabilită devreme: Tertulian învăța că Duhul este dat prin punerea mâinilor, iar Ciprian că nu există botez acolo unde Sfântul Duh lipsește.