1654–1670

Blaise Pascal: «Memorialul» din 1654, «Scrisorile provinciale» și «Cugetările»

Shelley: în noaptea de 23 noiembrie 1654 Pascal a trăit o luminare mistică și a notat-o pe foaia «Memorialului» («Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov, nu al filosofilor și scolasticilor. Certitudine, certitudine, iubire, bucurie, pace»), pe care a purtat-o opt ani cusută în haine. Curând s-a alăturat ianseniștilor de la Port-Royal și în «Scrisorile provinciale» a demascat teologia iezuiților; fragmentele lui despre credință și rațiune au apărut după moarte (1662) ca «Cugetări» (1670): natura nu dă o indicație sigură despre Dumnezeu, iar inima are rațiunile ei, necunoscute rațiunii.

Puncte cheie

• Shelley: după moartea lui Pascal un servitor a găsit în căptușeala hainei un pergament – „Memorialul” iluminării mistice din 23 noiembrie 1654: „Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov, nu al filosofilor și savanților” – două ore de iluminare; opt ani Pascal a purtat însemnarea și a recitit-o
• Calea spre convertire: mama lui Pascal a murit când avea trei ani; a inventat o mașină de calcul și a descoperit principii ale presiunii
• Calea spre convertire: medicii jansenisti care îl tratau pe tatăl său l-au atras pe Pascal; după un an lumesc a trăit noaptea din 1654 și a intrat la Port-Royal
• „Scrisori provinciale”: Pascal l-a apărat pe Arnauld de iezuiți cu elocvență și sarcasm; le-a citit toată Franța instruită, deși papa le-a condamnat
• „Gânduri”: în 1657 Pascal a plănuit o carte despre dovezile creștinismului, dar a murit la 39 de ani (1662); prietenii au publicat fragmentele peste opt ani
• Ce spune Pascal: natura nu e un indiciu sigur al lui Dumnezeu; omul e „himeră”, „slava și gunoiul universului”
• Ce spune Pascal: sensul vieții și pe Dumnezeu trebuie să-i simți cu inima: „Inima are rațiunile ei, pe care rațiunea nu le cunoaște”

Persoane

• Blaise Pascal
• Antoine Arnauld

Loc

Paris, Port-Royal (Franța)