1815–1870

Statul Papal, Risorgimento și căderea Romei (1815–1870)

Shelley: după 1815 papii Leon al XII-lea, Pius al VIII-lea și Grigore al XVI-lea au refuzat să se alăture secolului al XIX-lea și au pierdut legătura cu mișcările vremii; liberalismul, la rândul lui, nega dreptul Bisericii de a se pronunța asupra moralei societății. Statul Papal, în care papa era și conducător duhovnicesc, și stăpân lumesc, a devenit principalul simbol al legăturii papilor cu trecutul și ținta principală a mișcării naționale italiene, Risorgimento. Pius al IX-lea, iubit la început de liberali, s-a întors după 1848 la absolutism; în 1859–1860 cea mai mare parte a teritoriului a fost pierdută, iar la 20 septembrie 1870 Roma s-a predat și Statul Papal a încetat să existe.

Puncte cheie

Persoane

Loc

Roma, Statul Papal, Italia