1649–1740
Teoria denominațională a Bisericii: independenții, Westminster și America (1649–1740)
Shelley: confesiunile au devenit principala expresie a creștinismului în epoca modernă pentru că creștinii au căpătat libertatea de a se deosebi. Teoria denominațională a Bisericii, opusul sectarismului, a fost creată în secolul al XVII-lea de conducători puritani radicali (independenții, minoritatea Adunării de la Westminster): adevărata Biserică nu poate fi identificată cu nicio structură bisericească anume, iar separarea în sine nu este schismă. Cuvântul «denominație» a intrat în modă în jurul anului 1740, în primii ani ai Marii Treziri; în America teoria a găsit cei mai mulți adepți.
Puncte cheie
- Sectă și denominație: secta se crede singurul Trup adevărat al lui Hristos și de aceea e exclusivistă
- Sectă și denominație: denominația nu pretinde să fie toată Biserica; cuvântul a intrat în uz în jur de 1740, teoria a fost creată cu un secol înainte
- Rădăcini în Reformă: reformatorii au pus semințele teoriei: Biserica adevărată nu se identifică cu o instanță, succesiunea e în credincioși, nu în episcopi
- Rădăcini în Reformă: Calvin a observat că hotarele Bisericii nu pot fi trasate, dar reformatorii reprimau disidența și țineau la o singură religie în stat
- Shelley: creatorii teoriei denominaționale au fost congregaționaliștii din sec. XVII, minoritari la Adunarea de la Westminster (1643–1649). Independenții învățau: deosebirile privind forma Bisericii sunt inevitabile, nicio Biserică nu deține tot adevărul, separarea nu e schismă. Toleranța lor nu izvora din indiferență față de doctrină: unitatea în „singura Biserică adevărată” cuprindea pe cei ce împărtășeau esența credinței, diversitatea fiind îngăduită în manifestările exterioare. În Anglia teoria a fost acceptată doar în parte: Biserica Angliei și-a păstrat poziția favorizată chiar după Actul de toleranță din 1689, care a recunoscut dreptul prezbiterienilor, congregaționaliștilor, baptiștilor și quakerilor la cult liber. În coloniile americane teoria a câștigat tot mai mulți adepți. Denominațiile au devenit semnul ultimelor secole nu ca alegere ideală, ci ca cea mai bună cale propusă
Loc
Anglia, coloniile americane