Secolul al XIII-lea

Toma d'Aquino despre Treime: două procesiuni și „relații subzistente”

Min: Toma explică Treimea prin două procesiuni imanente – a Cuvântului (prin intelect: aceasta este nașterea, iar Cuvântul este Fiul) și a iubirii (prin voință: „spirația”, care este Duhul). El așază deosebirea celor trei Persoane nu în esență, ci în opoziția relativă întemeiată pe origine, de aceea Persoanele sunt „relații subzistente”; urmându-l pe Boethius, definește persoana ca substanță individuală de natură rațională, aplicând termenul lui Dumnezeu prin analogie (Summa theologiae I, qq. 27–43).